Principalele companii locale ale E.ON, din sectorul furnizării și distribuției de energie și gaze, au înregistrat pierderi masive anul trecut, de sute de milioane de lei, și, dacă măsura convenită de principiu acum în coaliție ar fi fost în vigoare, ar fi fost nevoite să cedeze statului 1% din cifrele de afaceri.
În alt proces au mai fost reclamate ca pretins neconstituționale și prevederile legislative prin care a fost impusă supraimpozitarea producătorilor de energie electrică, pentru atragerea la bugetul de stat a sumelor necesare compensării furnizorilor pentru costurile plafonării prețurilor la consumatori, după cum a relatat Profit.ro.
România va cere autorităților europene ca o parte din cheltuielile bugetare cu compensațiile cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, să îi fie rambursate din fonduri UE.
Guvernul a obținut din suprataxarea producătorilor de energie electrică venituri de 3,5 miliarde lei, a arătat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, care a precizat totodată că 2,5 miliarde lei, constând în credite de angajament și aprobate la rectificarea bugetară pentru Ministerul Energiei, acoperă sumele necesare plafonării și compensării creșterii prețurilor la energie până în luna noiembrie. Potrivit lui Câciu, în prezent, Ministerul Energiei are la decont facturi de doar 131 de milioane de lei, transmise de ANRE.
Camera Deputaților a adoptat marți, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege prin care, în esență, furnizorilor de energie electrică și gaze naturale ai celor mai multe tipuri de clienți, care au prevăzute în contractele cu acești clienții prețuri finale mai mici decât limitele maxime prevăzute de legislația în vigoare în intervalul 1 aprilie 2022 – 30 martie 2023, le este interzis să majoreze prețurile contractuale în perioada respectivă, pentru a profita de plafoane.
Mai multe prevederi ale primei variante a legislației de compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale de iarna trecută au fost reclamate ca neconstituționale de către doi dintre cei mai mari furnizori de profil din România.
Operațiunile din România ale grupului italian de energie și utilități Enel au suferit pierderi operaționale de 154 milioane euro în România în primul trimestru al anului, față de un profit de 73 milioane euro în T1 2021, din cauza scumpirii galopante a energiei electrice pe piețele angro, coroborată cu măsurile guvernamentale de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor pentru consumatori, nedecontate de la buget decât într-o mică măsură, și cu nerecunoașterea în tarife a creșterii masive a costurilor distribuitorilor.
După ce noile măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, care înlocuiesc schema de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor aplicată de la 1 noiembrie anul trecut și până la 31 martie 2022, au intrat în vigoare de la 1 aprilie, Guvernul a adoptat vineri o ordonanță de urgență de modificare a acestora, ca urmare a faptului că industria de profil, dar și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), au semnalat mai multe probleme.
Astăzi intră în vigoare noile măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, care înlocuiesc schema de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor aplicată de la 1 noiembrie anul trecut și până la 31 martie 2022, însă Guvernul a elaborat deja un proiect de ordonanță de urgență de modificare a acestora, după ce industria de profil, dar și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), au semnalat mai multe probleme.
Grupul italian de energie și utilități Enel a raportat scăderea cu 50% în 2021 a profitului operațional EBITDA înregistrat de operațiunile sale din România, unde este unul dintre cei mai mari jucători din distribuția, furnizarea și producția de energie electrică, precum și în domeniul serviciilor energetice, de la 310 la 153 milioane euro, în principal ca urmare a trecerii pe pierdere a activității de furnizare de electricitate și gaze.
Guvernul va adopta, în această săptămână, pachetul de masuri care să reducă presiunea generată de facturile la energie și gaze naturale, astfel că începând cu 1 aprilie pentru un consum de până la 100 kw pe lună, românii vor plăti 0,68 lei/kw, iar pentru un consum cuprins între 100 și 300 kw, vor plăti 0,8 lei/kw. La gaz, prețul practicat pentru gospodării va fi de 0,31 de lei/kw, a anunțat luni prim-ministrul Nicolae Ciucă.
Electrica SA, compania-mamă a grupului omonim de furnizare, distribuție și producție de energie electrică listat la Bursă, unde cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu aproape 49% din acțiuni, a înregistrat profit net individual de aproape 322 milioane lei anul trecut, din dividendele care i-au fost plătite de filialele sale de furnizare și distribuție din câștigurile obținute în 2020.
Anul trecut, Electrica SA a înregistrat o pierdere de 552,8 milioane lei, în principal ca urmare a scumpirii galopante a electricității pe piețele angro, pe care nu a putut să o transfere în prețurile percepute clienților finali, inclusiv din cauza legislației de plafonare a acestora și de compensare a facturilor.
Guvernul a decis supraimpozitarea traderilor de energie și gaze, limitarea marjei de profit a furnizorilor și suspendarea aplicării certificatelor verzi în facturile de energie, a anunțat premierul Nicolae Ciucă.
Consumatorii casnici de gaze naturale cu consum anual de până la 1.200 metri cubi vor avea de la 1 aprilie și până la finalul anului un preț de 0,31 lei/kWh, a declarat premierul Nicolae Ciucă, impactul bugetar estimat al măsurii fiind de 2,8 miliarde lei.
Toți clienții noncasnici de energie electrică, cu excepția marilor consumatori industriali, vor beneficia de la 1 aprilie, după expirarea actualei scheme de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor, de un tarif unic de 1 leu/kWh cu TVA inclusă, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Guvernul a decis măsurile de ținere sub control a prețurilor la energie electrică și gaze naturale care vor fi aplicate de la 1 aprilie, după ce expiră actuala schemă de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Consumatorii finali (casnici și industriali) de energie electrică ale căror locuri de consum sunt racordate la rețele private de distribuție de electricitate, adică altele decât cele publice operate de marii distribuitori concesionari (E-Distribuție din grupul Enel, Distribuție Energie Electrică din grupul Electrica SA, Distribuție Energie Oltenia care a aparținut CEZ și Delgaz Grid din grupul E.ON), vor beneficia și ei de plafonarea prețului prevăzută de legislația de profil în vigoare până la 30 martie 2022, iar cei casnici aflați în această situație – și de compensarea facturilor.
Furnizorii de energie și gaze nu mai pot face protecție socială în locul statului, avertizează asociația profesională de profil, care transmite printr-un comunicat că, nici până acum, la aproape patru luni de la adoptarea legislației și emiterea primelor facturi, nu au primit înapoi banii cheltuiți cu plafonarea și compensarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale.
Ordinul comun al miniștrilor Muncii, Energiei și Finanțelor de aprobare a noilor norme de aplicare a legislației de plafonare și compensare a fost adoptat luni cu greșeli de tehnoredactare și publicat marți ca atare în Monitorul Oficial, potrivit unui document oficial analizat de Profit.ro.
Grupul parlamentarilor independenți care au plecat din PNL și au format noul partid Forța Dreptei, condus de Ludovic Orban, a elaborat un proiect de lege care prevede aplicarea și iarna viitoare a actualelor măsuri de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor la energie și gaze, în vigoare deocamdată până la 31 martie 2022, extinderea compensării pe facturi și la persoanele juridice (care deocamdată beneficiază doar de plafonare) și acordarea acesteia inclusiv retroactiv, precum și, ca măsuri permanente, reducerea la 5% a TVA la electricitate și gaze, abrogarea accizei la energie electrică și eliminarea certificatelor verzi și a taxei de cogenerare de pe facturile de electricitate.
Grupul Electrica SA, unde cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, va trece, de luna viitoare, la un proces de reorganizare a structurii de personal și de concediere colectivă.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Dan Drăgan, a declarat în debutul ședinței de Guvern de miercuri, într-o dare de seamă făcută la solicitarea premierului Nicolae Ciucă, că prin recenta OUG de modificare a legislației de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor la energie și gaze s-a urmărit ca impactul asupra sistemelor informatice de facturare ale furnizorilor de profil să fie minim, astfel încât să nu se repete haosul din prima etapă de aplicare a legislației, când un număr mare de facturi au fost emise greșit, fără plafonare și/sau compensare.
Neclaritățile generate de cadrul legislativ, prin reglementări ambigue, introducerea de costuri suplimentare în mod discriminatoriu, precum și incertitudinea recuperării integrale și la timp a sumelor prevăzute de normele în vigoare reprezintă un risc major care va duce, în timp foarte scurt, la deteriorarea semnificativă a situației financiare a companiilor de furnizare și distribuție de energie și gazem, inclusiv a celor mai mari jucători din domeniu, avertizează Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
Cel mai mare furnizor de energie electrică din România, Electrica Furnizare, se vede obligat să contracteze anul acesta împrumuturi bancare suplimentare pe termen scurt pentru finanțarea activității curente în valoare de până la 1,5 miliarde lei, pentru care are nevoie de garanția companiei-mamă, grupul Electrica SA, întrucât suma menționată este mai mare decât valoarea contabilă totală a activelor sale.